Distrofia musculară ar putea fi ameliorată printr-o metodă neobişnuită

Iniţial, tarantula a fost animalul de companie al profesorului Frederick Sachs de la Universitatea din Buffalo, dar cu timpul specialistul a descoperit o substanţă chimică din veninul păianjenului care determină corpul să creadă că este atacat şi să reacţioneze în combaterea bolii.

Frederick Sachs, profesor de fiziologie şi biofizică, şi-a cumpărat prima dată un astfel de păianjen acum 20 de ani şi l-a păstrat drept animal de companie. Păianjenul a fost mascota echipei de cercetare care investiga efectele veninului asupra structurilor celulare numite canale ionice mecanosenzitive. Canalele descoperite de Sachs în 1983 sunt ca nişte tuneluri mici care fac legătura între interiorul unei celule şi lumea exterioară. În mod normal, tunelurile sunt închise. Dar atunci când o celulă este întinsă sau contorsionată, tunelurile se deschid şi permit mai multor substanţe printre care şi calciul să între în celulă. Acelaşi efect are loc şi în cazul distrofiei musculare.

• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?
• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar

Din cauza unei gene defecte pacienţii nu au o proteină care ajută la consolidarea celulelor musculare. Acest lucru face ca celulele să se onduleze, permiţându-le canalelor ionizate să se deschidă şi să fie inundate cu calciu. Rezultatul final al acestor reacţii în lanţ este că organismul „începe să digere masa musculară din interior”, a explicat Sachs.

Cercetătorul consideră că veninurile, care au o structură chimică foarte complexe, ar putea conţine compuşi moleculari care ar avea capacitatea de a bloca canalele ionice. Pentru a testa teoria, oamenii de ştiinţă au analizat veninul provenit de la chilopode, scorpioni şi păianjeni. Cele mai promiţătoare rezultate au fost cele provenite de la veninul unui păianjen asemănător cu cel pe care cercetătorii îl ţineau ca animal de companie. În veninul tarantulei Grammostola rosea s-a descoperit o proteină care menţine canalele ionizate închise.

Acum, cu ajutorul unui broker care are un nepot bolnav de distrofie musculară, oamenii de ştiinţă au înfiinţat o companie numită Tonus Therapeutics.

În prezent, compania testează o structură sintetizată a proteinei provenite de la tarantulă pe şoareci care suferă de distrofie musculară. Până acum s-a constat că, după un tratament de 40 de zile, animalele au căpătat mai multă forţă şi nu au suferit reacţii toxice.

Sursa: Daily Mail